RSS FeedAr trebui sa scriu ceva azi aici, da’ pula mea, n-am nici urma de idee.
E o zi atat de muista si cretina incat nu-mi dau seama ce-as putea spune.
Sambata dimineata, tropa-tropa la piscina. De-acolo, am ajuns acasa semi-rupt. Sambata noaptea m-am carat “la un cico” cu Para, Alex, Vladut & gagica-sa, pe care n-o vom numi, din motive evidente. Cico-ul s-a transformat in alte alea, asa cum stabilisem, de altfel. Cu 4 oameni din 5 fumati, e inutil de mentionat c-am ajuns acasa pe la 4 dimineata sau pula mea, 5, n-am idee si nici nu conteaza. Din toti aia pe care-i stiu si mai servesc de-astea, lipsea doar sapte.
M-am culcat, m-am trezit la 11 (de fapt, am fost trezi). La 18, evident, eram inapoi in pat, sforaind, ca nu ma tineam pe picioare. Duminica, pe la vreo 11 noaptea, m-a trezit coana, care facea dracu’ stie ce prin camera.
Drept urmare, azi noapte am ars-o trendy la laptop, incapabil sa adorm. Acum ploua, cerul e vag intunecat si eu pic de somn. E abia 9 dimineata, pana la 5, o sa dorm exact cum descria Ilici teroristii: “dom’le, astia trageau din orice pozitie!”. Colac peste pupaza, mai asculta si tampitul asta in birou Desert Rose, de simt cum adorm in timp ce scriu asta.
Pula mea, azi expira termenu’ “oficial” de la UKBA, adica, azi ar trebui sa se hotarasca, da, poti lucra, nu, nu poti lucra and so on. Sunt curios daca s-au hotarat. I-as suna, da’ nu pot, ca la ei e…cat pula mea o fi, chiar? 7 dimineata, cred, n-am nici cea mai vaga idee…
Mi-e somn si-am ramas cu o pofta tampita de pricomigdale de n-am cuvinte. Cre’ ca i-as fi dat uneia limbi 30 de minute pe ceas pentru o portie. Stiu ca-s o gramada de retardati (noroc, Vladut, noroc, fa, muisto de la benzinarie etc) care nu stiu ce-s alea. Vedeti p-aici, ca n-am gasit vreo poza mai decenta pe nicaieri. Sincer, ma-ntreb ce fel de copilarie nefericita ati avut, daca n-ati infulecat asa ceva niciodata. Probabil ati fost abuzati de parinti si-alte alea.
Posted in 
Tags:
Eu nu le zic asa. Sincer, nu mai stiu cum le zic, dar nu pricomigdale. Cre` ca cookies.
Tu poti sa le zici cum vrei, da’ asa se numesc.
mai nou am vazut la cofetarie ca se numesc biscuiti amaretti. si prin magazine cei care sunt ambalati direct, amaretto. si eu tot de pricomigdale ii stiu.
Amaretti, da da.
@Provinciala: maica, gasesti chestiile alea cu denumirea “pricomigdale” pana si-n cartile de bucate de-acum 6 decenii. Pe bune.
pai da, in cartile de bucate de acum 6 decenii. acolo cel putin traduceau calumea.
da in astea noi cand iti da ingredientele pt. o reteta zice amaretti. si nuci de pamant (wtf??) in loc de alune de padure..si pecorino romano (again wtf) in loc de branza telemea. sunt cu un good food in fata.
aha, nuci de pamant si pecorino romana.
ma scuzati, atunci, sunt un incult, nici nu stiu cum de-am putut sa infulec pricomigdalele facute de mama, fara sa le zic macar biscuiti amaretti (au in comun cu biscutii cam cate am eu cu Papa)
Am sunat-o acum pe mama. Stii ce-s alea pricomigdale? da. Si mie de ce nu mi-ai facut niciodata? Ti-am facut o data, nu ti-au placut. Caaaaand? Cred ca aveai vreo 6 ani. Ba nu, 8, ca erai deja la scoala.
Auzi, n-o suni pe maica-ta s-o intrebi si daca stie ce-s aia “biscuiti amaretti”?
Dulciurile copilariei mele ceausiste: lapte de pasare, pricomigdale, chec polonez, papanasi din branza de vaci, placinta cu mere si scortisoara, ciucalata de casa cu stafide si negresa.
Doar negresa a mai ramas in bucataria mamei, restul muie
Mai face nevasta cate o placinta cu mere sau branza si stafide.
La sarate bagam saratele cu telemea si chimen, pfoai, miez! cu multa bere!
Am sunat-o. “Niste biscuiti, cred. Dar ce dracu te-a apucat cu biscuitii?”
qed
D’astea vad zilnic la munca.
In Italia sunt apreciate + ca migdalele se folosesc la multe sortimente de prajituri.
De pricomigdale le stiu si eu. Le cumpar de la o cofetarie unde le fac foarte bune. Si se cheama “pricomigdale” la acea cofetarie.
Cele mai bune pricomigdale le-am mancat in Baia Mare la o cofetarie ascunsa , primit pontul de la o amica . Am luat teapa de n ori in rest cu unele cam naspa prin varii locuri , inclusiv Bucuresti , iar biscuitii amaretti seamana doar foarte vag cu pricomigdalele .
Acu’ salivez peste tastatura si ma gandesc la tortul de mere , caramel si migdale ce mi-l facea mama candva .